Surse
30/07/2026
30/07/2026
30/07/2026
30/07/2026
Criza energetică națională se află în prim-plan, iar efectele se resimt în întreaga țară, inclusiv în Cluj. Seceta și temperaturile maxime au redus debitele Dunării la aproximativ 1.600 m³/s, o valoare peste două ori mai mică decât cea obișnuită pentru această perioadă.
Ca urmare, centralele de la Cernavodă au fost puse în mod deliberat în oprire pentru a nu compromite siguranța sursei de răcire. În prezent, două unități, cu o putere cumulată de circa 1.300 MW, reprezentau aproape 20% din consumul zilnic de energie al României, însă situația poate schimba rapid, în funcție de evoluția debitelor și de orientarea spre importuri.
Autoritățile au subliniat că nu există probleme acute de alimentare în momentul de față, dar au avertizat că importurile vor crește în următoarele zile, în special în orele de vârf ale consumului. O serie de actori din industrie și politicieni au cerut populației să-și ajusteze comportamentul de consum, iar un apel public vine și din partea comunităților locale de a reduce utilizarea energiei.
În același timp, APCE a lansat un program voluntar adresat prosumatorilor cu baterii, îndemnându-i să injecteze energie în rețea în intervalul critic 20:00-23:00, dacă au capacitatea de stocare suficientă. Scopul este de a sprijini Sistemul Energetic Național în orele de vârf, în condițiile în care deficitul de producție este cauzat de oprirea reactorului de la Cernavodă.
Transelectrica avertizează că SEN va fi tot mai solicitat în seara zilelor următoare, iar zona Transilvaniei, inclusiv Clujul, resimte deja presiunea generate de valul de căldură. În practică, situația a variat: Unitatea 2 a centralei este menținută conectată temporar la sistem, în timp ce Unitatea 1 rămâne închisă din motive de siguranță legate de debitul Dunării.
Dispecerul Energetic Național monitorizează continuu evoluția situației, iar autoritățile lucrează la o strategie de compensare prin importuri și, eventual, prin utilizarea resurselor de stocare existente. Pe plan local, Clujul simte efectele prin creșterea presiunii în rețea în orele de vârf și prin riscul unor perturbări ale alimentării, în contextul unei perioade caniculare și secetoase care solicită puternic sistemul energetic.
Reziliența orașelor din regiune depinde de cooperarea între consumatori, operatori și autorități pentru a menține echilibrul între producție, importuri și potențialele soluții alternative de generare sau stocare.
