Zgomotul produs de avioanele care survolează cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca a devenit o problemă tot mai apăsătoare pentru locuitorii din zonă. Situația a fost dezbătută în ședința Consiliului Județean Cluj, unde consilierii, alături de președintele Alin Tișe, au încercat să găsească soluții pentru această nemulțumire constantă a clujenilor.
Problema este însă complicată: companiile aeriene low-cost refuză să schimbe rutele de zbor, invocând pierderi financiare. Orice modificare a traiectoriei presupune consum mai mare de combustibil, timpi mai lungi de zbor și, implicit, costuri suplimentare. Cu alte cuvinte, confortul locuitorilor e pe locul doi în fața profitului.
Totuși, unii consilieri județeni au susținut că „profitul companiilor nu poate fi mai important decât liniștea oamenilor”, iar autoritățile locale ar trebui să ia măsuri ferme pentru a proteja cetățenii. Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a admis că posibilitățile sunt limitate, dar a propus o direcție clară: elaborarea unei legislații care să permită sancționarea companiilor aeriene care folosesc aeronave zgomotoase.
O altă soluție luată în calcul ar fi extinderea pistei aeroportului, pentru a permite alte tipuri de decolare și aterizare care să evite zonele rezidențiale. Însă, potrivit Anamariei Crețu, director tehnic al Aeroportului Internațional „Avram Iancu”, multe dintre soluții nu pot fi implementate fără acordul companiilor aeriene. Cu alte cuvinte, autoritățile locale pot doar sugera, nu impune modificări semnificative.
Un alt pas important ar fi înlocuirea aeronavelor vechi cu unele moderne, mai silențioase, dar acest lucru depinde exclusiv de companiile aeriene. Astfel, discuția este departe de a se încheia, iar clujenii din Gheorgheni continuă să suporte zgomotul zilnic fără să vadă, deocamdată, o soluție clară.
În sprijinul unei strategii pe termen lung, Aeroportul Internațional Cluj a lansat, în urmă cu două luni, o procedură de achiziție pentru servicii de monitorizare a zgomotului. Valoarea contractului este de 240.000 de lei (fără TVA), dar, chiar dacă acest pas este util, monitorizarea nu înseamnă automat și rezolvarea problemei. Deocamdată, se colectează date, iar măsurile concrete întârzie.
Situația de la Cluj scoate în evidență un conflict tot mai frecvent în marile orașe: nevoia de dezvoltare și conectivitate aeriană intră în coliziune cu dreptul la liniște și calitate a vieții. Până când vor fi implementate soluții reale, clujenii din Gheorgheni mai au de așteptat – și de suportat.