Surse
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, pe 18/02/2026, cu 6 voturi la 3, că legea privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților este constituțională, după cinci amânări precedente. ÎCCJ ceruse sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), dar CCR a ales pronunțarea finală fără trimitere preliminară.
Principalele modificări: reducerea cuantumului pensiei de serviciu de la circa 80% din ultimul salariu brut la o formulă bazată pe 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, plafonată la maximum 70% din ultimul venit net; vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani (termene până în 2042); perioada de tranziție extinsă la 15 ani; pensionarea anticipată rămâne posibilă doar după 35 de ani vechime, cu o penalizare anuală de 2%. Sistemul pensiilor de serviciu are peste 200.000 de beneficiari (≈90% în apărare și ordine publică; >10.000 din alte profesii, inclusiv magistrați) — bugetele anuale: ~2,2 miliarde lei pentru pensii non-militare și >14 miliarde lei pentru pensii militare.
Reforma era legată de un jalon PNRR; Comisia Europeană a blocat 231 milioane euro până la demonstrarea îndeplinirii acestuia. Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat notificarea către CE după publicarea legii, dar a spus că nu poate garanta recuperarea celor 231 milioane euro, din cauza depășirii termenului limită (28 noiembrie).
Președintele României a criticat întârzierile, iar dezbaterea rămâne polarizată între argumente de echitate financiară și riscuri pentru independența justiției și compatibilitatea cu dreptul UE.

