Cluj-Napoca, unul dintre cele mai efervescente orașe universitare din România, se dovedește a fi mai puțin prietenos decât pare atunci când vine vorba despre oportunități de angajare pentru tineri. O studentă din municipiu a povestit, într-o postare devenită virală, cât de greu este să-ți găsești un loc de muncă part-time, în ciuda dorinței reale de a lucra.
Tânăra susține că a aplicat în ultimele săptămâni la aproximativ 50 de joburi disponibile în oraș, însă nu a primit aproape niciun răspuns. În puținele cazuri în care a fost contactată, a simțit o schimbare bruscă de atitudine din partea angajatorilor în momentul în care a menționat că este studentă.
„De câteva săptămâni am început să caut un job part-time. Ce se întâmplă cu piața muncii în Cluj? Am trimis CV-uri la cel puțin 40-50 de firme – nu exagerez. Ori nu am primit niciun răspuns, ori, când spuneam că sunt studentă, reacția era de parcă i-aș fi înjurat. Nu înțeleg. Am mai lucrat în trecut full-time, cu contract, prin Iulius Mall. Acum am nevoie de un program flexibil, adaptat facultății, dar se pare că asta e o problemă pentru angajatori”, a povestit tânăra.
Povestea ei a stârnit rapid reacții pe rețelele de socializare, unde mulți alți studenți și-au împărtășit experiențele similare. Mulți spun că, în Cluj, chiar și locurile de muncă entry-level sau cele din domeniul HoReCa, retail sau call-center, încep să prefere candidați disponibili full-time, fără constrângeri legate de orar.
Specialiștii în resurse umane spun că refuzul angajatorilor nu vine neapărat din prejudecăți, ci mai degrabă din realitățile pieței: angajatorii caută stabilitate, iar un student are deseori un program fluctuant și perioade de absență în sesiuni sau în timpul practicii.
Totuși, lipsa de răspuns sau lipsa unei explicații clare la refuz rămân probleme. Mulți tineri acuză angajatorii că nu oferă feedback, iar procesul de selecție este opac și lipsit de respect față de aplicanți.
Clujul, care se promovează ca un oraș modern, inovator și deschis către tineri, pare că mai are pași de făcut în ceea ce privește integrarea acestora în câmpul muncii. Într-un oraș cu zeci de mii de studenți, cererea pentru joburi part-time este firească – însă oferta, în ciuda aparențelor, nu ține pasul.
„Nu cer milă. Nu vreau nici să fiu plătită mai bine decât merit. Vreau doar un loc de muncă decent, care să-mi permită să mă întrețin și să-mi continui studiile”, spune studenta.
Povestea ei este vocea unei întregi generații care se lovește zilnic de ziduri invizibile în piața muncii. Un semnal de alarmă care ar trebui luat în serios nu doar de angajatori, ci și de autorități și instituții de învățământ.
