Primăria Cluj-Napoca, condusă de Emil Boc, și Consiliul Local au pierdut două procese împotriva Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și a altor organizații, legate de accesul romilor la locuințe sociale. Reclamanții au cerut anularea unor hotărâri CNCD care constatase discriminarea indirectă a romilor prin criteriile de eligibilitate pentru locuințele sociale stabilite de Primăria Cluj-Napoca.
CNCD a fost sesizat în legătură cu criteriile de eligibilitate incluse în H.C.L. nr. 434/2015, care modifică și completează anexele la H.C.L. nr. 150/2013 privind criteriile de punctare pentru soluționarea cererilor de locuințe sociale. Aceste criterii exclud solicitanții și membrii familiilor acestora care au ocupat în mod abuziv o proprietate deținută de stat sau administrată de Consiliul Local Cluj-Napoca. CNCD a constatat că acest criteriu, deși aparent neutru, afectează disproporționat populația romă, constituind o formă de discriminare indirectă.
În primul proces, Primăria și Consiliul Local au solicitat anularea Hotărârii 96 din 16 februarie 2022, adoptată în unanimitate de membrii Colegiului Director al CNCD. Reclamanții au susținut că cerința ca solicitanții și membrii familiilor lor să nu fi ocupat ilegal proprietăți publice este justificată de necesitatea de a proteja ordinea și proprietatea publică. Cu toate acestea, CNCD a considerat că această cerință afectează în mod disproporționat romii, care sunt deja marginalizați și locuiesc în condiții precare, ceea ce constituie o discriminare indirectă.
În al doilea proces, dosarul nr. 5824/2/2023, Primăria a contestat Hotărârea 298 din 21 iunie 2023, emisă de CNCD, care sancționa Primăria Cluj-Napoca cu o amendă de 5000 de lei pentru discriminare indirectă. Reclamanții au argumentat că cerința de eligibilitate contestată, deși justificată prin protejarea proprietății publice, afectează negativ familiile rome, multe dintre acestea locuind în așezări informale, cum ar fi cea din jurul depozitului de deșeuri Pata-Rât.
CNCD a constatat în ambele cazuri existența faptelor de discriminare conform legislației în vigoare privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. În primul caz, sancțiunea administrată Primăriei Cluj-Napoca a fost un avertisment, iar în al doilea caz, o amendă de 5000 de lei.
Nemulțumită de deciziile CNCD, Primăria Cluj-Napoca a atacat aceste hotărâri în instanța de contencios administrativ a Curții de Apel București. În aprilie 2024, Curtea de Apel București a decis conexarea dosarului nr. 5824/2/2023 la dosarul nr. 299/2/2023, ambele fiind judecate de Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal. Decizia instanței a confirmat poziția CNCD, obligând Primăria Cluj-Napoca să recunoască discriminarea indirectă și să suporte consecințele legale și financiare ale acțiunilor sale.
