Mihaela Neagu, cunoscută pentru legăturile sale cu contractele publice, a revenit în atenția opiniei publice după o lungă perioadă de discreție. În 2024, prezența ei în primul rând la Antena 3, la lansarea candidaturii lui Marcel Ciolacu, a provocat o adevărată isterie națională, în timp ce firma sa, Best Achizitii, continua să încaseze zeci de milioane de euro din bani publici.
Apariția, deloc întâmplătoare pentru unii, în podcastul realizat de Vlad Mercori a readus-o pe Neagu în centrul discuțiilor. Episodul, intitulat sugestiv „Mărturisirea reginei contractelor cu statul”, conține o serie de afirmații pe care mulți dintre cei neobișnuiți cu mecanismele finanțelor publice le consideră tulburătoare.
În discuția cu Vlad Mercori, Neagu povestește că turcii ar fi fost excluși din programul SAFE, deoarece statele membre ale Uniunii Europene contribuiau financiar, iar „ei luau contracte în România, primeau miliarde și plecau”. Ea a dat exemplul propriu, menționând că a furnizat țeavă pentru Transgaz de la cea mai mare fabrică de profil din Turcia, într-un contract de 125 de milioane de euro.
Potrivit relatării sale, companiile turcești nu aveau angajați sau infrastructură în România, doar livrau marfa în portul Constanța, de unde un transportator turc o transporta acolo unde solicita Transgaz, în timp ce ea se ocupa de facturare. „Nu au lăsat nimic în economie la noi”, a subliniat Neagu, adăugând că toate sumele încasate erau repatriate în Turcia „pentru că optimizează foarte bine”.
În acest context, ea ridică implicit întrebarea esențială: cine permite și din ce motive astfel de practici. Rămâne nelămurit de ce firmele românești din construcții, cu mii de angajați și plăți lunare de zeci de milioane de euro în salarii, sunt forțate să concureze cu societăți străine care nu contribuie la bugetul de stat, într-o țară care pare să accepte mai puțini bani în economie pentru a favoriza dezvoltarea unor companii din afara granițelor.
