Surse
09/09/2026
08/09/2026
08/09/2026
08/09/2026
08/09/2026
Rezultatele PISA 2025 au proiectat un tablou îngrijorător pentru sistemul educațional românesc: peste jumătate dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență în matematică (52%), în citire (48%) sau în științe (54%). La nivelul OCDE, pragurile de referință sunt de 65% în matematică, 69% în citire și 74% în științe, ceea ce plasează România sub media internațională la toate cele trei domenii.
În plus, scăderea semnificativă în citire, de aproximativ 16 puncte față de 2022, contrastează cu evoluțiile relativ stabile la matematică și științe, sugerând o problemă structurală în accesarea competențelor fundamentale pe termen lung. Reacțiile din rândul experților sunt vehemente: Mircea Miclea spune că rezultatele ar trebui să șocheze autoritățile și le descrie ca o problemă de securitate națională; Daniel David și Vasile Dîncu atrag atenția că analiza nu poate fi redusă la o comparație cu 2022, fiind necesară o viziune pe termen lung și recunoașterea inegalităților școlare.
Întărirea reformelor este văzută ca imperativ, nu simpla alocare de resurse. La nivel local, Clujul traversează aceeași realitate: rezultatele PISA 2025 devin un avertisment pentru intensificarea sprijinului didactic în matematică și științe, precum și pentru monitorizarea accelerată a performanțelor liceelor din județ, în scopul reducerii diferențelor între elevii din medii diferite.
În ansamblu, raportul sugerează nevoia unor schimbări paradigmatice în programele și crucialele reforme ale sistemului educațional românesc, dacă dorim să creștem competențele tinerilor într-un context educațional internațional tot mai complex.
