Criză politică în jurul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan: negocieri și reacții variate în Parlament

Surse

stiridecluj.ro Deputatul clujean Remus Lăpușan, declarații dure în pragul votării moțiunii de cenzură:...

04/05/2026

stiridecluj.ro Bolojan susținut de majoritatea clujenilor, potrivit unui sondaj realizat de Știri de...

04/05/2026

Monitorul de Cluj Bolojan: „Moțiunea este mincinoasă, este cinică și artificială”

05/05/2026

stiridecluj.ro Șase parlamentari „suveraniști” au întors armele și îl sprijină pe Ilie Bolojan....

04/05/2026

Ziua de Cluj Un partid din Opoziție s-a răzgândit și nu mai votează moțiunea de...

04/05/2026

Criza politică aflată în centrul atenției acestei săptămâni a adunat în jurul moțiunii de cenzură inițiate de PSD, AUR și PACE – Întâi România mai multe poziții și perspective. În timp ce un parlamentar clujean, Remus Lăpușan, își anunță sprijinul pentru moțiune, avertizând că „România nu mai poate plăti prețul unei astfel de guvernări”, alții susțin că impactul măsurilor economice riscă să lovească în rândul beneficiarilor.

Lăpușan subliniază că țara se află într-o „zonă de nesiguranță economică”, iar efectele situației se fac simțite în facturi mai mari, scăderea puterii de cumpărare și presiunea asupra familiilor, menționând posibilitatea unor măsuri statale dure dacă Parlamentul nu intervină. În același timp, un sondaj online realizat de Știri de Cluj indică o susținere majoră a rămânerii lui Ilie Bolojan la guvern, cu 78% dintre respondenți (656 din 845) opiniind că nu ar trebui să demisioneze, deși rezultatele nu au fost prezentate ca un studiu sociologic riguros.

Reacțiile din opoziție sunt divergente: Bolojan însăși a calificat moțiunea drept „mincinoasă, cinică și artificială”, iar colegii săi din partid au criticat forțarea demersului, insinuând o lipsă de soluții clare. În Parlament, o ruptură semnificativă s-a înregistrat în rândul parlamentarilor UNIT, șase dintre ei anunțând că nu vor susține moțiunea, apreciind că aceasta nu propune o alternativă reală, ci doar înlocuirea unei persoane.

Astfel, miza rămâne direcția economică și socială a țării, în contextul negocierilor în curs și al planurilor de consolidare a majorității în fața votului decisiv.