În Cluj-Napoca, fenomenul tinerilor care continuă să locuiască împreună cu părinții este tot mai vizibil, reflectând o tendință națională. Potrivit datelor Eurostat, tinerii români părăsesc casa părintească, în medie, la 28 de ani – bărbații chiar mai târziu, la 30 de ani, iar femeile la 25,4 ani. Aproape 40% dintre adulții români cu vârste între 25 și 34 de ani locuiesc încă alături de părinți, iar în Cluj, această realitate este amplificată de prețurile imobiliare care continuă să bată recorduri.
Prețuri imobiliare în continuă creștere
Clujul este lider național la prețurile locuințelor. Conform Imobiliare.ro, în 2022, prețul mediu pe metru pătrat util era de 2.410 euro. La începutul anului 2024, acest prag a depășit 2.500 euro/mp, iar în unele zone din Cluj-Napoca, prețurile au trecut deja de 3.000 euro/mp. Nici chiriile nu sunt mai accesibile: o garsonieră se închiriază, în medie, cu 400 euro pe lună.
Provocările financiare împiedică independența
Presiunile economice sunt principala cauză pentru care mulți tineri nu se pot muta pe cont propriu. Salariile nu țin pasul cu piața imobiliară, iar avansurile mari pentru creditele imobiliare și chiriile ridicate devin bariere semnificative.
Profesorul de sociologie Dumitru Sandu explică: „Corezidența prelungită cu părinții este, în cea mai mare parte, o problemă economică. Tinerii percep dificultățile financiare ca fiind severe, iar acest lucru îi determină să rămână în casa părintească.”
Pandemia a creat o scurtă pauză în creșterea prețurilor, dar cererea de locuințe a revenit rapid, împingând din nou costurile în sus.
Tradiție versus necesitate
Deși unii experți imobiliari consideră că prelungirea locuirii cu părinții este legată de tradiția familială din România, sociologii contrazic această perspectivă. În majoritatea cazurilor, tinerii nu rămân alături de părinți din dorință, ci din necesitate. Prelungirea acestei co-rezidențe este adesea o soluție temporară pentru economisire, având ca scop îndeplinirea unor aspirații mai înalte, cum ar fi cumpărarea unei locuințe proprii.
Un fenomen global, dar cu variații regionale
Problema nu este unică României. Țări precum Croația, Grecia sau Italia raportează vârste similare pentru părăsirea casei părintești, în jurul a 30 de ani. În schimb, în statele nordice precum Suedia, Finlanda și Danemarca, tinerii devin independenți la 21-22 de ani, susținuți de politici sociale solide și piețe imobiliare accesibile.
Totuși, în România, tinerii se confruntă și cu o altă provocare: locuirea în condiții supraaglomerate. Eurostat arată că 59,4% dintre tinerii români între 15 și 29 de ani trăiesc în locuințe supraaglomerate, cea mai mare rată din Uniunea Europeană.
Cluj-Napoca, exemplu al dificultăților urbane
În ciuda costurilor ridicate, Clujul rămâne un magnet pentru tineri datorită oportunităților academice și profesionale. Cu toate acestea, realitatea economică îi determină pe mulți să amâne momentul în care își întemeiază propria gospodărie.
În concluzie, situația din Cluj reflectă un paradox: un oraș vibrant, cu oportunități numeroase, dar inaccesibil pentru mulți din cauza costurilor imobiliare exorbitante. Această realitate complicată continuă să provoace tinerii să găsească soluții creative pentru a-și atinge independența.
