Surse
Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să se pronunţe duminică, 28 decembrie 2025, asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) privind legea pensiilor magistraţilor. Textul, adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului la începutul lui decembrie, introduce mai multe reguli numerice-cheie: vârstă minimă de pensionare de 49 de ani până la 31.12.2026, condiţie de vechime totală în muncă de minimum 35 de ani, cuantum iniţial al pensiei de 55% din media indemnizaţiilor brute pe ultimele 60 de luni şi plafonare la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Proiectul prevede şi o etapizare până la vârsta standard de pensie, până la maximum 65 de ani, precum şi restrângerea posibilităţii de actualizare a pensiei şi a bonificaţiei de 1%. ICCJ a reclamat că urgenţa invocată de Guvern nu este justificată şi că legea produce creşteri abrupte ale vârstei de pensionare pentru aproape jumătate dintre magistraţi, obligând practic unele cadre să lucreze până la 65 de ani fără tranziţie.
De asemenea, instanţa supremă semnalează risc de discriminare (plafonare severă la 70%), lipsă de date privind impactul economic şi posibile încălcări ale independenţei justiţiei, invocând precedente ale CCR, CJUE şi CEDO. Textul a mai fost declarat anterior neconstituţional pe 20 octombrie din motive procedurale (lipsa unui aviz în termenele legale ale CSM); Guvernul a reintrat cu un nou proiect pe 2 decembrie.
Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ actul. Decizia CCR va stabili dacă modificările numerice — 49 ani, 35 ani, 55%, 70%, 65 ani, 1%, 60 luni — rămân în vigoare şi va influenţa raportul de forţe între Executiv şi sistemul judiciar.
