Surse
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat la Palatul Cotroceni varianta legii salarizării unitare, pe care o descrie ca fiind obiectivă și practic lipsită de spațiu pentru majorări în plus. Proiectul este construit să treacă prin două filtre esențiale: angajamentele bugetare ale României, negociate cu Ministerul Finanțelor, și cerințele Codului UE privind jaloanele din PNRR.
Pîslaru a subliniat că nu mai poate exista spațiu pentru comiterea de suplimentări bugetare, iar întâlnirea de la Cotroceni urmărește să clarifice aceste constrângeri. El a declarat că „legea salarială unitară nu va tăia niciun venit”, iar, potrivit declarațiilor sale, „peste două treimi din salariile din zona publică vor avea ajustări pozitive” — creșteri în indicații pozitive, dar nu de amploare, justificându-se prin necesitatea respectării condițiilor bugetare și a jaloanelor PNRR.
Termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor este 31 august, iar autoritățile încearcă să avanseze reformele în cadrul acestor limitări, pentru a evita sancțiuni sau bloqueaje din fonduri. Pe scena locală din Cluj, reacțiile politice au fost rapide.
Deputatul Remus Lăpușan l-a criticat amarnic pe moderatorul discuțiilor, avertizând că deciziile economice majore nu pot fi împinse înainte de consultări reale cu salariații, sindicatele și partidele politice. Lăpușan a criticat în special demersul de a trimite proiectul către Comisia Europeană înainte de consultările necesare, pe care îl numește „inacceptabil”.
Discuția subliniază o tensiune între necesitatea reformelor structurale, impactul asupra cetățenilor și a nevoii de dialog deschis cu actorii locali, inclusiv cu cei afectați direct. În timp ce părțile implicate își așteaptă viziunea finală, Clujul devine un teren al disputelor politice despre cum se gestionează reforma salarială, în contextul jaloanelor PNRR și al presiunilor bugetare naționale.
